Octombrie a adus schimbări importante pentru profesia de medic stomatolog în România: un nou regulament pentru educația medicală continuă, pași concreți spre digitalizarea relației cu CMSR și o poziție instituțională privind competențele profesionale.
1. Colegiul Medicilor Stomatologi din România: noul Regulament EMC a intrat în vigoare pe 26 octombrie
Consiliul Național al Colegiului Medicilor Stomatologi din România a adoptat, pe 9 octombrie, noul Regulament privind reglementarea sistemului de educație medicală continuă pentru medicii stomatologi. Decizia nr. 09/2CN/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 894 din 26 octombrie și a intrat în vigoare în aceeași zi, înlocuind regulamentul din 2021.
Obligațiile principale privind punctajul profesional rămân:
- minimum 24 de credite EMC în fiecare an;
- minimum 200 de credite într-un ciclu de cinci ani;
- maximum 40 de credite într-un ciclu din abonamente la reviste științifice;
- maximum 40 de credite din activități de educație medicală continuă la distanță;
- maximum 20 de credite obținute prin activități creditate de organisme profesionale din alte domenii ale sănătății.
Ciclurile se calculează pe perioade succesive de cinci ani calendaristici, data de referință fiind data înscrierii medicului în CMSR, respectiv data emiterii certificatului de membru. Creditele care depășesc punctajul obligatoriu de 200 se pot reporta în ciclul următor.
Pregătirea practică primește o pondere mai mare
Regulamentul introduce oficial două forme noi de educație: study-club-ul și mentoratul profesional.
Study-club-ul este definit ca o activitate interactivă, de maximum patru ore, construită în jurul studiilor de caz și al discuțiilor de grup. Mentoratul profesional se desfășoară între un lector acreditat și unul sau cel mult doi participanți și trebuie să includă obiective de învățare, demonstrații, activități practice supravegheate și evaluarea rezultatelor.
Pentru cursurile hands-on și mentorat se acordă 1,5 credite pentru fiecare oră de activitate practică, în limita a 12 credite pe zi. Pentru celelalte forme, regula generală rămâne un credit pentru fiecare oră integrală, cu maximum opt credite pe zi. Activitățile EMCD pot primi cel mult patru credite pe zi.
Apare și categoria de formator clinician, separată de cea de lector. Pentru acreditare, medicul trebuie să îndeplinească minimum trei criterii dintre cele stabilite de regulament, precum deținerea titlului de specialist, experiență anterioară de predare, minimum șapte ani de practică sau certificarea pentru ocupația de formator.
Atenție la diferența dintre online, hibrid și EMCD
Regulamentul extinde accesul la formate online și hibride, însă textul publicat stabilește o limită de 40 de credite EMCD într-un ciclu de cinci ani. Pentru evitarea unor interpretări greșite, medicii ar trebui să verifice în ce categorie este acreditat fiecare eveniment și cum apare acesta în evidența CMSR.
Simplul fapt că o activitate este urmărită online nu trebuie să conducă automat la presupunerea că toate creditele obținute astfel sunt exceptate de la plafonul aplicabil EMCD.
Calitatea evenimentelor va fi evaluată digital
Participanții vor putea transmite feedback anonim despre organizare, utilitatea practică, actualitatea conținutului și calitatea prezentării. Datele vor putea fi utilizate pentru evaluarea furnizorilor și lectorilor, pentru stabilirea priorităților educaționale și pentru actualizarea standardelor.
Regulamentul prevede inclusiv chestionare de urmărire la 6–12 luni și proiecte-pilot de audit clinic voluntar, prin care CMSR să evalueze dacă informațiile prezentate la cursuri produc schimbări reale în practică.
Ce trebuie să facă medicul
Este utilă verificarea periodică a situației creditelor și păstrarea documentelor care atestă participarea, cel puțin până când evidența digitală este completă și validată. La alegerea unui eveniment, medicul ar trebui să verifice:
- dacă furnizorul și lectorul sunt acreditați;
- numărul și categoria creditelor;
- forma de desfășurare înregistrată;
- condițiile de prezență și evaluare;
- apariția creditelor în dosarul profesional.
Citește DECIZIA nr. 09/2CN publicată în Monitorul Oficial →
2. Colegiul Medicilor Stomatologi din România: MyCMSR intră în etapa finală a tranziției digitale
În ședința din 9 octombrie, CMSR a prezentat stadiul aplicației MyCMSR și calendarul tranziției către noul sistem. Finalizarea aplicației era estimată pentru sfârșitul lunii, urmând ca implementarea să fie continuată la nivel național.
Platforma este concepută ca un dosar profesional digital unic, în care medicul va putea consulta și administra:
- situația cotizațiilor;
- punctajul și istoricul EMC;
- documentele profesionale;
- cererile transmise colegiului;
- statutul solicitărilor administrative;
- avizele și certificatele necesare exercitării profesiei;
- plățile și documentele justificative.
Conform CMSR, după lansarea națională, înregistrarea cotizațiilor se va realiza exclusiv prin MyCMSR. Platforma ar trebui să permită plata online, verificarea valabilității documentelor și urmărirea în timp real a cererilor, fără deplasări repetate la colegiul teritorial.
MyCMSR va fi conectată și cu platforma de management EMC. Furnizorii, lectorii și editorii revistelor de specialitate își vor putea depune dosarele online, iar medicii vor putea primi certificatele și creditele în sistemul informatic național.
De ce este importantă această schimbare
În prezent, situația profesională poate fi împărțită între documente fizice, evidențe locale și platforme diferite. Centralizarea ar trebui să reducă riscul pierderii unor acte, al neînregistrării creditelor sau al întârzierilor în soluționarea cererilor.
Digitalizarea poate aduce și o responsabilitate suplimentară pentru medic: verificarea corectitudinii datelor personale, a documentelor încărcate și a punctajului profesional înregistrat.
Ce trebuie urmărit în perioada de tranziție
Anunțul privind finalizarea aplicației nu trebuie confundat cu confirmarea că toate funcțiile sunt deja active pentru fiecare colegiu teritorial. Până la comunicarea lansării naționale și a procedurilor aplicabile, medicii ar trebui să păstreze documentele originale și dovezile de plată și să verifice eventualele instrucțiuni transmise de colegiul din care fac parte.
Vezi rezumatul ședinței din 9 octombrie →
3. Colegiul Medicilor Stomatologi din România cere un cadru mai clar pentru competențele medicului stomatolog generalist
Consiliul Național al CMSR a adoptat, cu 47 de voturi pentru și trei împotrivă, o moțiune privind competențele profesionale în medicina dentară. Poziția susținută de CMSR este că medicul stomatolog trebuie să poată efectua activitățile și manoperele cuprinse în curriculumul programului de licență absolvit. Potrivit moțiunii, specializarea certifică aprofundarea pregătirii și dobândirea unei experiențe avansate într-un anumit domeniu, dar nu ar trebui să confere automat exclusivitate asupra procedurilor incluse și în formarea de bază.
Demersul apare într-un context legislativ descris de CMSR ca fiind neuniform. Competențele medicului cu licență sunt reglementate prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 2.341/2023, pentru unele specialități există decizii adoptate anterior, iar pentru altele cadrul este incomplet sau permite interpretări diferite.
CMSR și Ministerul Sănătății analizează posibilitatea eliminării actelor administrative care generează suprapuneri sau contradicții și construirea unui cadru mai coerent.
Ce înseamnă moțiunea
Moțiunea exprimă poziția instituțională și mandatul CMSR în dialogul cu Ministerul Sănătății. Ea nu modifică, prin ea însăși, legislația și nu extinde automat competențele profesionale începând cu data adoptării.
Până la apariția unor noi acte normative sau clarificări oficiale, medicii trebuie să continue să respecte cadrul juridic în vigoare, limitele pregătirii proprii, standardele profesionale și condițiile prevăzute de polița de malpraxis.
De asemenea, dreptul legal de a efectua o procedură nu elimină obligația medicului de a aprecia dacă dispune de pregătirea, experiența și dotarea necesare pentru cazul concret. Siguranța pacientului și indicarea unei trimiteri către un coleg cu experiență mai mare rămân componente ale responsabilității profesionale.
Impactul posibil asupra cabinetelor
Un cadru mai clar ar putea reduce incertitudinea privind distribuirea manoperelor între medicii cu formare de bază și specialiști, organizarea echipelor, contractele de colaborare și comunicarea serviciilor către pacienți.
Până la finalizarea dialogului instituțional, cabinetele ar trebui să evite modificarea fișelor de post, a protocoalelor sau a modului de promovare exclusiv pe baza moțiunii. Este recomandată urmărirea actelor publicate de Ministerul Sănătății, CMSR și Monitorul Oficial.
Află detalii despre moțiunea inițiată de CMSR →
4. Journal of Clinical Periodontology: în controlul gingivitei, periuțele electrice aduc cel mai mare beneficiu clinic
O revizuire sistematică și meta-analiză publicată pe 5 octombrie în Journal of Clinical Periodontology a evaluat eficiența măsurilor prin care pacienții adulți cu gingivită își controlează singuri biofilmul dentar.
Cercetătorii au inclus 37 de studii randomizate, împărțite în trei categorii:
- șapte studii despre instruirea consolidată pentru igiena orală;
- nouă studii despre intervenții comportamentale, motivaționale sau digitale;
- 21 de studii care au comparat periuțele electrice cu cele manuale.
Rezultatul principal a fost sângerarea la sondare, evaluată după o perioadă de minimum trei luni. Au fost analizate și modificările indicilor de placă.
Ce a arătat analiza
Instruirea suplimentară a produs o reducere semnificativă statistic, dar moderată, a sângerării gingivale. Intervențiile comportamentale, motivaționale și digitale au avut beneficii mici, însă relativ constante.
Cel mai mare avantaj a fost observat pentru periuțele electrice, care au redus mai mult sângerarea și placa decât periuțele manuale. În analiza comparativă de tip rețea, tehnologiile oscilant-rotative și cele sonice de înaltă frecvență s-au clasat printre cele mai eficiente.
Rezultatul nu înseamnă că orice periuță electrică este automat superioară oricărei tehnici manuale și nici că dispozitivul compensează utilizarea incorectă. Analiza evaluează categorii de intervenții și tehnologii, nu susține un anumit brand.
În plus, studiile au urmărit în principal sângerarea și placa. Ele nu demonstrează direct că trecerea la o periuță electrică previne pierderea de atașament, pierderea dentară sau apariția parodontitei pe termen lung.
De ce este relevant pentru cabinet
Rezultatele susțin includerea recomandării privind dispozitivul de igienă într-un protocol mai amplu, nu oferirea acesteia ca sfat izolat. Pentru un pacient cu sângerare persistentă, placă reziduală sau dificultăți în aplicarea tehnicii manuale, o periuță electrică poate reprezenta un ajutor clinic justificat.
Beneficiul va depinde însă de frecvența periajului, durata, poziționarea capului activ, presiunea aplicată și consecvența pacientului.
Un protocol simplu în cabinet poate include:
- înregistrarea inițială a indicilor de placă și sângerare;
- evidențierea biofilmului și identificarea zonelor omise;
- demonstrarea tehnicii direct în cavitatea orală;
- alegerea unei periuțe adaptate dexterității și nevoilor pacientului;
- recomandări pentru igiena interdentară;
- reevaluarea prin aceiași indici clinici.
Mesajul principal al studiului este că tratamentul gingivitei nu se încheie cu îndepărtarea profesională a depozitelor. Rezultatul pe termen lung depinde de capacitatea pacientului de a controla zilnic biofilmul, iar tehnologia este eficientă numai atunci când este însoțită de instruire și consecvență.
