În stomatologie, noutatea cu adevărat valoroasă nu este neapărat cea mai spectaculoasă, ci aceea care poate susține o decizie clinică mai bună sau poate pregăti cabinetul pentru schimbările care urmează.
În iulie 2026, atenția se îndreaptă atât spre actualizările profesionale și fiscale din România, cât și spre rezultate clinice relevante pentru prevenție, implantologie și îngrijirea pacienților vulnerabili. Discutăm despre recuperarea impozitului achitat de unele cabinete stomatologice, despre viitorul regulament EMC, despre prevenirea cariilor asociate radioterapiei, despre comportamentul mecanic al provizoriilor full-arch și noile recomandări pentru screeningul parodontal al pacienților sub 18 ani.
Am sintetizat ce aduce nou fiecare informație, de ce contează și cum poate fi interpretată în practica de zi cu zi.
1. Colegiul Medicilor Stomatologi din România: cabinetele stomatologice pot solicita restituirea impozitului pe clădiri achitat pentru perioada 2023–2025
Pe 23 iulie, Colegiul Medicilor Stomatologi din România a informat comunitatea profesională că, în urma publicării Deciziei ICCJ nr. 67/04.05.2026, clinicile și cabinetele stomatologice eligibile pot solicita restituirea sau compensarea impozitului pe clădiri achitat, dar nedatorat, pentru perioada 2023–2025.
Decizia ICCJ stabilește că, pentru perioada 2023–2025, cabinetele și clinicile private puteau beneficia de scutirea de impozit pe clădiri pentru spațiile în care ofereau servicii medicale, chiar dacă acestea erau contra cost. CMSR a publicat modele orientative de cereri prin care contribuabilii eligibili pot solicita restituirea sumelor achitate sau compensarea lor cu alte obligații fiscale.
De ce contează:
Este o informație cu posibil impact financiar direct pentru proprietarii sau utilizatorii unor spații în care funcționează cabinete și clinici stomatologice. Restituirea nu este însă automată, iar eligibilitatea depinde de situația juridică și fiscală a fiecărui imobil.
În practică:
Cabinetele care au plătit impozit pe clădiri în perioada 2023–2025 ar trebui să verifice situația împreună cu specialistul fiscal și cu direcția locală de taxe. Modelele CMSR trebuie adaptate situației concrete înainte de depunere.
Află detalii AICI.
2. Colegiul Medicilor Stomatologi din România: proiectul noului Regulament EMC
a intrat în consultare publică
Printre direcțiile discutate se află valorizarea cursurilor practice de tip hands-on, dezvoltarea educației medicale la distanță, introducerea mentoratului profesional și a study-club-urilor, evaluarea evenimentelor prin feedback-ul participanților și reguli mai unitare de creditare.
Află detalii AICI
3. The Journal of the American Dental Association: fluorura de diamină de argint lichidă (SDF) 38% reduce cariile asociate radioterapiei
Pe 16 iulie, The Journal of the American Dental Association a publicat rezultatele unui studiu pilot randomizat privind utilizarea profesională a fluorurii de diamină de argint lichidă (SDF) 38% la pacienții supuși radioterapiei pentru cancere ale capului și gâtului.
Dintre cei 56 de pacienți, 36 au participat la cel puțin o evaluare ulterioară. SDF a fost aplicată înaintea radioterapiei și la 1 și 3 luni. La 6 luni, numărul median de suprafețe dentare nou afectate a fost mai mic în grupul SDF: 2 suprafețe, comparativ cu 3 în grupul placebo. La 3 luni, 47,1% dintre pacienții tratați cu SDF nu dezvoltaseră leziuni noi, față de 5,9% în grupul placebo.
De ce contează:
Cariile post-radioterapie pot evolua rapid în condițiile hiposalivației severe, iar prevenția dependentă exclusiv de complianța zilnică a pacientului poate fi insuficientă. SDF oferă o intervenție profesională rapidă, care poate completa protocolul preventiv.
În practică:
Evaluarea și stabilizarea dentară înainte de radioterapie trebuie integrate într-un traseu comun stomatologie–oncologie. SDF poate fi luată în considerare ca adjuvant preventiv, după discutarea indicației și a riscului de colorare. Rezultatele sunt promițătoare, dar provin dintr-un studiu pilot mic, cu urmărire de numai 6 luni.
Află detalii despre studiu AICI
4. Journal of Prosthodontics: Restaurările provizorii full-arch pe implanturi: mai puține complicații cu PMMA frezat
Un studiu clinic randomizat, crossover, publicat online pe 6 iulie în Journal of Prosthodontics a comparat restaurări provizorii complete pe implanturi realizate din PMMA frezat CAD-CAM cu restaurări imprimate 3D din rășină hibrid-ceramică.
Cei 20 de pacienți au purtat succesiv ambele tipuri de restaurări, câte trei luni fiecare. Complicațiile mecanice au apărut la 10% dintre restaurările frezate și la 45% dintre cele imprimate 3D. Adaptarea pasivă și comportamentul optic nu au prezentat diferențe semnificative, iar ambele variante au îmbunătățit calitatea vieții raportată de pacienți.
De ce contează:
Studiul arată că un workflow mai nou și mai rapid nu este automat și mai predictibil mecanic. În cazul restaurărilor provizorii full-arch, alegerea tehnologiei trebuie făcută în funcție de material, indicație, solicitarea ocluzală și protocolul de fabricație.
În practică:
PMMA frezat rămâne opțiunea mai prudentă atunci când rezistența mecanică este prioritară. Rezultatele nu trebuie extrapolate la toate imprimantele și rășinile disponibile: studiul a evaluat un material și un protocol specific, pe o perioadă scurtă.
Află detalii AICI
5. EFP și EAPD: screening parodontal adaptat vârstei pentru pacienții sub 18 ani
Pe 23 iulie, European Federation of Periodontology a prezentat concluziile clinice ale consensului realizat împreună cu European Academy of Paediatric Dentistry privind bolile gingivale și parodontale la copii și adolescenți. Noutatea constă în stabilirea unui screening diferențiat pe grupe de vârstă și în clarificarea faptului că reperele diagnostice utilizate la adulți nu pot fi aplicate automat pacienților tineri.
• 0–6 ani: examinare vizuală, fără sondaj de rutină, exceptând semnele neobișnuite.
• 7–11 ani: sondaj delicat, când este posibil, la nivelul primilor molari permanenți și al incisivilor 11 și 31.
• 12–17 ani: screening pe șase dinți-indicator — 16, 11, 26, 36, 31 și 46 — urmat de examinare completă dacă se suspectează parodontită.
De ce contează:
Erupția dentară și reactivitatea țesuturilor pot produce pseudopungi și sângerare fără să indice neapărat boală. Pragul de 10% dintre situsuri cu sângerare folosit la adulți nu este considerat adecvat copiilor, iar stadializarea și gradarea parodontitei se aplică doar dinților permanenți complet erupți.
Gingivita este frecventă, însă parodontita este rară la copilul prepubertar sănătos. Distrucția parodontală disproporționată față de cantitatea de placă poate semnala o afecțiune sistemică. Consensul inventariază 71 de boli și condiții sistemice care pot afecta parodonțiul copiilor și adolescenților.
În practică:
Medicul trebuie să urmărească inflamația disproporționată, tartrul subgingival precoce, mobilitatea inexplicabilă și pierderea de atașament sau osoasă. Dacă se confirmă parodontita, sunt indicate investigarea unor posibile cauze sistemice, istoricul familial și evaluarea parodontală a părinților și fraților.
Radiografiile nu se efectuează exclusiv pentru screening, dar nivelurile osoase trebuie analizate pe imaginile realizate pentru alte indicații. În plus, tratamentul ortodontic nu ar trebui început în prezența inflamației gingivale active, iar controalele pe parcursul său trebuie adaptate riscului.
